0722 323 533 (de luni până vineri, între orele 12:00 - 14:00) contact.info.nmg@gmail.com

      Cinci tumori care nu sperie pe nimeni, desi sunt tumori in toata regula

      Ce este “cancerul” conform Noii medicine germane și al adevărului verificabil?

      Nimic altceva decât o schimbare – sub controlul permanent al creierului și la comandă lui – a unui țesut anume pentru a suplimenta sau reduce anumite funcțîi ale organului respectiv.

      Există două feluri de schimbări :

      a) o creștere a țesutului – numită în termeni negativi “tumoare”, “cancer”.

      b) o diminuare a țesutului – numită des “necroză”, “ulcerație”, “demineralizate”, “osteoporoză”, “cancer” (de ex. cancer de oase).

      Deci un anumit țesut ori crește funcțional și că volum că să producă mai mult dintr-o substanță anume sau să proceseze mai bine ceva, de exemplu: suc gastric (curbură mare a stomacului), lapte (glandele mamare), hormoni (glanda tiroidă, etc)

      Ori țesutul respectiv se diminuează că volum și în funcționalitate că să producă mai puțîn sau să proceseze mai puțîn sau să lărgească un canal: ulcer gastric (în curbură mică a stomacului), dermatită (ulcerație a pielii), ulcer la colul uterin sau bronșită sau amigdalita în faza inițială.

      În ambele cazuri nu-și prezente de regulă deloc dureri, căci sunt procese necesare și corpul reduce sensibilitatea nervilor în mod intenționat. Durerile apar de regulă de abia în faza a două. Tumorile și necrozele/ulecratiile deci în mod normal nu dor în faza inițială.

      După ce nu mai are nevoie de aceste schimbări corpul le repara singur: tumorile le destramă cu ajutorul microbilor și a fungilor (care sunt mereu la controlul și dispoziția corpului precum pompierii și gunoierii la dispoziția orașului) sau, în cazul doi, găurile și ulcreatiile sunt reparate cu formarea de țesut (diviziune celulară) sau, în anumite organe prin formarea de chisturi (rinichi, ovare) care au aceleași funcție că și unitatea respectivă.

      Oamenii au fost educați în idea că în corp totul este static, că într-o mașînă. Că mărimea organelor și a vaselor, grosimea pielii sau a mucoaselor sau densitatea oaselor trebuie să rămână constanța, că într-o mașînă moartă.

      Faptul că corpul dispune de puterea și necesitatea de a schimbă orice organ sau țesut după necesități, este ceva mai necunoscut pentru omul de rând și pentru medicină decât față ascunsă a lunii. Și asta deși există dovezi clare și arhicunoscute pentru această capacitate.

      Se poate dovedi ușor că aceste 2 faze de schimbare și reparație a țesuturilor din corp – de orice natură – nu sunt decât procese

      inteligente, necesare și controlate de creier și nicidecum urmarea unor “greșeli”, “boli”, “denaturari” sau “atacuri”.

      Mărirea sânilor în vederea alăptării copilul

      Cred că nu trebuie dovedit cât de mult se schimbă volumul și randamentul sânilor la o femeie care a născut. Schimbările funcționale și în volum sunt enorme și se văd de la o poștă! Însă conform medicinii avem de a face cu o tumoare în toată regulă care a crescut în numai puține luni și chiar în mod vizibil. Deci o creștere rapidă și că urmare o tumoare malignă! Tumoare malignă este în medicină ceva care crește mai repede și are celule mai mari, căci atunci când o creștere rapidă este necesară corpul face celulele mai mari. Simplu și efectiv. Și totuși nimeni nu-și face griji de această tumoare, în comparative cu exact același process la o femeie care nu are un copil mic pe care tocmai îl alăptează.

      Conform Noii medicine germane, cauza reală a “cancerului de san” este un conflict creeat de grijă pentru sănătatea cuiva sau pentru integritatea “cuibului”, a familiei. La acest conflict apare comandă : mărește sânul stâng sau drept în funcție de persoană bolnavă că să îi poți da lapte, căci este bolnavă“. În urmă unui program important care asigura supraviețuirea sugarilor la boli, cumva corpul crede că orice bolnav este un copil care are nevoie de lapte că să mănânce mai bine să-și învingă boală, atunci când această grijă este mare.

      În acest caz cresc însă numai glandele mamare și nu tot sânul. De îndată ce grijă această a trecut, corpul destramă glandele mamare mărite, printr-un process tuberculos cu puroi și secreție. Totul se petrece la comandă creierului, tot așa cum este și în sarcina.

      La sarcina, creșterea sânilor apare în urmă comenzii “sunt însărcinată” .

      Ce se întâmplă oare cu sănii uriași după ce mama a oprit alăptarea ? Este nevoie de operație, tăierea sânilor sau citostatice și radiațîi că să ajungă la mărimea inițială? Deloc ! Corpul reduce acum numărul de celule dându-le comandă să moară și diminuand astfel toate țesuturile în mod inteligent : vase sanguine, glandele care produc lapte, ductile mamare, pielea, țesutul conjuctiv. O necroză (moarte celulară) voită la toate țesuturile care trebuie diminuate. Simplu și efectiv.

      Menstruația

      Mucoasa uterului crește exact că orice altă tumoare în fiecare luna și nimeni nu se îngrijorează de asta atâta vreme cât se petrece acest lucru. Ea crește tot la comandă creierului, că orice lucru care crește în corp și indiferent dacă noi considerăm că este ceva ”bun” sau “rău”, cu rost sau fără. Această creștere este necesară pentru perpetuarea speciei fiind un program biologic.

      De îndată ce a trecut un anumit timp, dacă nu a existat o fecundare a ovulului, mucoasa însă este destrămată, tot la comandă creierului și iese din corp împreună cu ceva sânge. De fapt nu există sângerare menstruală ci numai eliminarea mucoasei uterului, destrămate la nivel celular.

      Luna de luna, orice femeie fertilă de pe pământ experimentează procesul bifazic descoperit de Dr. Hamer pt. jumătate din boli: creștere în prima faza pentru a asigura o anumită funcție și distrugere în faza două, când nu mai este nevoie de țesut.

      Deși orice femeie face lunar cancer la mucoasa uterului, nici un medic nu face panică din cauza asta (încă!).

      Și nici un medic nu se miră de miraculoasă vindecare spontană și eliminarea acestei tumori pe cale naturală, datorită unei necroze voite, deși ar fi cazul.

      La o tumoare de exact același tip din intestin – cu sangeri din anus în faza de vindecare și destrămare tuberculoasă, orice oncolog ar urlă imediat panicand pacientul: “cancer!!!, trebuie să te operăm cât mai repede și să-ți dăm citostatice, căci altfel mori. Este UNICA șansă! Vindecări spontane sau autovindecari nu există! Dacă nu faci nimic mori.”

      Uite că milioane de femei nu mor, deși nu fac “nimic” în ruma acestor tumori uterine lunare. 12 tumori pe an urmate de fiecare dată de necroză și expulzare, dacă femeia nu rămâne însărcinată.

      Sarcina și fătul

      Medicină afirmă sus și tare că tumorile canceroase cresc fără un motiv și “necontrolat”, că un intrus răuvoitor care vrea să facă neapărat rău corpului. Tumoarea este după medicină : invazivă sau inofensivă (malignă sau benignă), fără absolut nici un rost sau sens biologic sau de altă natură. Practic doar ceva care trebuie tăiat și distrus cât mai brutal și mai repede.

      Cauza lor încă nu se știe în medicină, mai precis nu se dorește să fie cunoscută că să nu strice afacerile de sute de miliarde de dolari cu operațîi, citostatice și radiațîi, morfină, oxigen, transfuzii de sânge, sicrie și locuri de cimitir.

      Însă astfel de tumori în sensul medicinii nu au cum să existe și nici nu există de fapt. Totul este o invenție bună să le facă frică oamenilor.

      Practic nu există nici un singur proces în corp care să nu fie controlat de creier, indiferent de natură lui.

      Dacă produsul însă îi place pacientului sau nu, este însă o altă treaba. Căci și o sarcina, deși în sine e ceva bun, poate să nu-i convină unei femei și să avorteze.

      O altă dovadă a tumorilor controlate de creier sunt cele care apar în timpul sarcinii. Cine poate afirmă că embrionul sau fătul este “o creștere invazivă și rapidă în uterul mamei și care se face prin diviziune celulară? Fătul este chiar un om în om, deci ceva cu adevărat străîn corpului. Deci avem toate însușirile unei tumori maligne în sensul medical. De ce nu se sperie nimeni de această “tumoare”? În acest caz se formează de fapt 3 tumori care cresc paralel: placentă, cordonul ombilicat și copilul. Ele nu numai că cresc în același timp, dar cresc absolut sincronizat. Că și toate organele corpului copilului, sau burtă mamei, care cresc împreună tot sincronizat.

      Față de o tumoare a unui anumit țesut, aceste 3 tumori sunt însă extrem de complicate. Și ele îndeplinesc o anumită funcție și fără rost nu cresc nici ele. Placentă asigura un loc perfect pentru copil. Cordonul ombilical îi asigura schimbul de substanțe cu mama în ambele direcții. De îndată ce are rinichi, fătul formează și din sânge urină și urinează în placentă. Unde oare ar putea urină fătul decât în placentă și formând astfel “lichidul amniotic” ? Medicină, că și aproape toate gravidele de pe acest pământ însă nici până astăzi nu știu că lichdiul amniotic este urină copilului din placentă și că cantitatea ei poate fi diferită în funcție de nevoia de a urină a copilului. Că urmare li se poate face ușor frică cu privire la “cantitatea de lichid”.

      După naștere, care reprezintă criză epilepteoida a acestui proces numit sarcina, este imediat destrămată legătură dintre placentă și uter că să poată fi eliminată placentă de care nu mai este nevoie. În decurs de numai câteva minute sau puține ore placentă este se îndepărtează de uter prin necroză uterului, că și la menstruație sau avort spontan. Fără bisturiu și cistostatice.

      Și totuși nimeni nu își face griji de această ulcerație rapidă, care este similară cu rana de pe colul uterin, cu ulcerul gastric, cu amigdalita sau bronșită în faza inițială , cu osteoporoză sau alte “boli” la care creierul da comandă de “diminuare de țesut” de pe urmă unor conflicte prezente.

      De tumoarea numită “copil”, care nu numai că este extrem de complexă, de independența și uneori chiar obraznică (țipă, muscă, face caca pe el) nu-și face nimeni griji, ci chiar se bucură. Ciudat, deși este o tumoare cu toate atributele medicinii.

      Ea este de fapt un adevărat cancer: crește rapid – malignă, crește necontrolat (cine-i poate spune cum să crească?), este invazivă (ummple burtă mamei) și după criză epileptoida (naștere) sângerează în faza de vindecare.

      Chiar și ombilicul copilului este um miracol al procesului de necroză făcut la comandă creierului. De acest proces este nevoie că să asigure tăierea și desprinderea lui pe cale naturală și fără să facă probleme.

      Iată ce tumori există și de care oamenii și medicii nu-și fac deloc griji, deși este vorba de exact același proces că și la cancer.

      Fiind destul de oarbă, medicină poate încă nu a realizat ce procese canceroase cu tumori în faza primară și necroze în faza secundară sunt procesele de mai sus. Unele sunt chiar bătătoare la ochi căci apar lunar sau au până la 4- 5 kilograme greutate și 60 cm lungime. Să sperăm că medicină nici nu va află curând acest lucru, că să nu ne facă frică de aceste tumori, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea. Tumori care și ele au un rost, o cauza și sunt controlate, crescute și dezmembrate la comandă creierului, prin așa zisele “vindecări spontane” așa cum a arătat Dr. Hamer și așa cum arată pe viu și procesele similare ale sarcinii și menstruației.

      Interesant este faptul că fără aceste tumori nimeni nu s-ar putea naște sau nu ar putea fi hrănit la san cu lapte matern. Deci ne înmulțim cu ajutorul cancerelor și de abia Dr. Hamer a remarcat acest lucru incredibil.

      Un mare mister neobservat că atare este și procesul prin care glandele mamare transformă sângele roșu și sărat în lapte alb și gustos. Se formează deci un nou lichid în corp și asta pare absolut normal. Practic dacă întrebi un medic, o mama sau o lauza din ce se face laptele în san nu va știi să răspundă că se face din sânge și numai din sânge. Însă cum exact se fabrică știe numai Dumnezeu.

      Mulțumim Gabriel pentru că exiști în viețile noastre și pentru postările tale la subiect și clare pentru oricine vrea să fie autodidact și sănătos.

      Preluat de pe https://www.facebook.com/gabos.martinos/posts/802572313153670

      DIN COMENTARII:

      Cine a spus că nu există microbi? Există, nimeni nu contesta asta, dar fiecare are un rol anume. Și în corp șeful este creierul și le activează și anulează cum dorește. De macrofagi cu siguranță că ai auzit… Bineînțeles, că există și invazii prin locuri greșite..că de. ex cele cu Salmonella. Chiar dacă e prezența în mod natural în intestinul gros, Salmonella stă acolo cuminte. Când însă corpul o depistează în stomac, sau duoden, unde nu are ce caută da totul afară prin diaree.. Dacă microbii nu ar avea rolul de gunoieri, așa cum sunt și în corp, tu azi nu ai avea de lucru. Și nimic nu s-ar putea strică în natură. Iar cadavrele noastre și tumorile nu ar avea cine să le distrugă. Așa că bucură-te de microbi că și de pompieri. Ambii vin de abia atunci când e nevoie de ei. Sau vrei să-mi spui că prezența pompierilor undeva înseamnă că au dat mereu foc ? Uite că la bacterii medicină crede că sunt mereu cauza și nu urmarea…

      Savantii americani descopera ca de fapt chimioterapia sporeste cresterea tumorala

      Poate chimioterapia vătămă celulele sănătoase?

      Spui că nu-i așa? Nu ai nevoie de facultate că să îți dai seama de asta. Otravă omoară nediscriminatoriu – întotdeauna a făcut așa și tot așa va face mereu. Deși vatamand celulele sănătoase, chimioterapia mai declanșează la ele și secreția unei proteine care susține creșterea tumorală și rezistență la tratament.

      Cercetătorii din Statele Unite au făcut o descoperire „complet neașteptată” atunci când au căutat să explice de ce respectivele celule canceroase sunt așa de rezistente la tratament în interiorul corpului uman, când în laborator sunt așa de ușor de omorât.

      Doar prin intermediul forțelor care au conspirat cu grijă pentru a deturna progresele semnificative ale cercetării și tratării cancerului a reușit chimioterapia să ajungă metodă preferată și recomandată în combaterea acestei epidemii mortale. Gândiți-va, în ce realitate trăim noi? Este oare una în care tăierile, otrăvurile și arsurile sunt singurele cai acceptabile de a trata cancerul?

      Nici un medicament chimioterapeutic nu a reușit vreodată să vindece sau să rezolve efectiv cauzele ce stau la baza cancerului. Chiar dacă medicină convențională le consideră „pline de succes”, tratamentele chimioterapeutice fac față doar simptomelor, de obicei cu costurile de a interfera cu alte prețioase funcții fiziologice ale pacienților și care vor cauza ulterior efecte secundare. Nu există ceva precum un medicament fără vreun efect secundar.

      Cercetătorii au testat efectele unui tip de chimioterapie asupra țesutului colectat de la bărbați cu cancer la prostată și au găsit „dovezi ale deteriorării ADN-ului” după tratament, la celulele sănătoase.

      Chimioterapia acționează prin inhibarea reproducerii celulelor ce se divid rapid, precum cele găsite în tumori.

      S-a desoperit că celulele sănătoase vătămate de chimioterapie au secretat mai mult dintr-o proteină numită WNT16B, care amplifică rată de supraviețuire a celulelor canceroase.

      „Sporirea cantității de WNT16B a fost complet neașteptată”, a spus AFP coautorul studiului, Peter Nelson de la Centrul de Cercetări asupra Cancerului Fred Hutchinson. Proteină a fost preluată de celulele canceroase din vecinătatea celulelor vătămate.

      „WNT16B, atunci când este secretată, va interacționa cu celulele tumorale din imediată vecinătate și le va face să crească, să invadeze și, cel mai important lucru, să reziste terapiei ulterioare”, a mai adăugat Nelson.

      În tratarea cancerului, tumorile răspund adesea bine la început, dar acest lucru este urmat de o rapidă reluare a creșterii tumorale și apoi de rezistență la chimioterapia administrată în continuare.

      Rată reproducerii celulelor tumorale este accelerată între tratamente

      „Rezultatele noastre indică faptul că răspunsul la deteriorare în celulele benigne… ar putea contribui în mod direct la cinetică sporită a creșterii tumorale”, a fost consemnarea în scris a concluziilor echipei.

      Cercetătorii au spus că au confirmat descoperirile lor la tumorile cancerului la san și a celui ovarian.

      Pacienților cu cancere incurabile le este promis un acces mai larg la ultimele medicamente care le-ar putea oferi câteva luni sau ani suplimentari de viață, totuși mulți doctori au fost îndemnați să fie mai precauți în oferirea de tratamente anticanceroase pacienților în faza terminală, întrucât chimioterapia poate face mai mult rău decât bine, sfat sprijinit de studiul lui Nelson.

      Investigația Națională Confidențială În Rezultatele Tratamentelor și Decesul Patientilor din Statele Unite (Național Confidențial Enquiry into Patient Outcome and Death – NCEPOD) a găsit că mai mult de patru din zece pacienți care au primit chimioterapie către sfârșitul vieții au suferit efecte potențial fatale datorate medicamentelor, iar tratamentul a fost „neadecvat” în aproape o cincime din cazuri.

      Mai mult de jumătate dintre toate cazurile de cancer, ale tuturor pacienților, suferă de toxicitate semnificativă datorată tratamentului. Tratamentul mai poate avea că rezultat infecții ce amenință viață pacienților sau pacienții pot muri doar datorită cancerului.

      Când a fost întrebat despre cum să se îmbunătățească răspunsul pacientului la tratament și rezultatele respective, Nelson a dat replică „alternativ, ar putea fi posibil să se utilizeze doze mai mici și mai puțîn toxice de terapie”.

      Concluzia finală este că de fapt chimioterapia distruge practic toate celulele și sistemele, înainte de a ajunge efectiv la cancer. Asta înseamnă că sistemul tău nervos central, sistemele cuprinzând diverse organe și sistemul tău imunitar (pentru a numi doar câteva) sunt toate compromise, chiar și la ani de zile după întreruperea tratamentului. Uită despre cancerul care te omoară, deoarece chimioterapia va face o astfel de treaba mult mai bine pe termen lung.

      Chimioterapia cauzează moartea celulelor cerebrale sănătoase cu mult după ce s-a încheiat tratamentul și poate fi una dintre cauzele fundamentale ale efectelor cognitive secundare – sau „chimiocreierul” – pe care le experimentează mulți pacienți cu cancer. Tratamentul convențional al cancerului este o fraudă masivă și costisitoare – un nontratament care îmbolnăvește și omoară chiar mai mulți oameni decât „vindecă”. Nu poate niciodată vindecă ceva, deoarece otrăvește corpul, ceea ce nu poate cauza decât mai multe boli în viitor.

      Chestiunea (dacă chimioterapia prelungește cu adevărat viață sau nu) probabil nu mai poate fi decisă. În studiile clinice producătorii de medicamente compară întotdeauna noile lor medicamente cu vechile otrăvuri celulare. Nu există grupuri de control care să nu primească nici un fel de tratament.

      Pentru a primi permisiunea de intrare în piață, este de ajuns că ei să realizeze un avantaj „semnificativ statistic” într-un grup mic de subiecți selectați special și comparați cu cei tratați cu o otravă celulară deja aprobată.

      Articol scris de Marco Torres, specialist în cercetare, scriitor și partizan al stilului de viață sănătos. Acesta deține diplome în Sănătate Publică și Știință Mediului și este speacker profesionist pe subiecte precum prevenirea bolilor, toxine din mediu și politici de sănătate.

       

      Surse utilizate:

      http://preventdisease.com/news/12/062412_Cut-Poison-Burn-A-Must-See-Documentary-Illuminating-The-Truth-About-Cancer-Treatment.shtml

      http://www.healingcancernaturally.com/chemotherapy-useless.html

      http://www.sott.net/article/227480-FDA-effectively-declare-that-chemotherapy-is-ineffective

      http://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/080422103947.htm

      http://preventdisease.com/news/12/022112_Sour-Sop-Fruit-100-Fold-Stronger-At-Killing-Cancer-Than-Chemotherapy.shtml

      http://preventdisease.com/news/12/080812_Surprised-US-Scientists-Find-That-Chemotherapy-Boosts-Cancer-Growth.shtml – cancer chimioterapie

      Materialul este preluat de pe http://viataverdeviu.ro/chimioterapia-sporește-creșterea-tumorală/

       

      MULȚUMIM!

      Cum ne putem programa copiii?

      Părinții își pot programa copiii să reacționeze la diverși factori deși aceștia nu ar produce nimic fără prealabilă programare sau sugestionare.

      Exemple:

      – Nu bea rece că faci roșu în gât

      – Nu stă pe pietre sau iarbă că răcești

      – Nu stă în vânt/curent/fără fes căci faci otita

      – Nu mânca xxxx că o să te strici la burtă

      – Nu stă prea mult în apă căci răcești

      – Nu mânca dulciuri că faci carii

      – Nu te duce la cutare că are gripă și o iei

      – Nu te cățără că o să cazi

      Cum negațiile nu sunt percepute de suconstient mesajele acestea devin:

      – Când bei rece că faci roșu în gât

      – Când stai pe pietre sau iarbă răcești

      – Când stai în vânt/curent/fără fes faci otita

      – Când mănânci xxx te strici la burtă

      – Când stai prea mult în apă răcești

      – Dacă mănânci dulciuri faci carii

      – Dacă iau contact cu cineva ce are gripă o iau și eu

      – Mă catâr, deci o să cad.

      Că urmare copiii ajung să reacționeze la acești stimuli căci au fost condiționați prin sugestie să o facă. Trebuie să învățăm să evităm condiționările și să le înlocuim cu alte afirmațîi neutrale sau pozitive.

      Nicol: “Copilului meu îi place mult să se cățere, soțul mereu îi spune: “o să cazi”, când sunt în preajma, mereu încerc să anulez această afirmație și cred cu tărie în ce zic. În parc niciodată nu-i zic, “ai grijă să nu cazi”, ci “fii atent!!”.

      O femeie condiționată de mică să facă roșu în gât când bea rece sau mănâncă înghețată a încetat să le mai facă de îndată ce a înțeles – cu ajutorul Noii medici germane – că le făcea doar din cauza sugestionarii. Sugestionarea e valabilă și la gripă și alte boli “molipsitooare:  “bântuie gripă, aoleu”.

      De aceea mass media nu uită să ne aducă aminte în fiecare iarnă/toamna că bântuie gripă.

      Creierul este doar un instrument material la dispoziția sufletului care controlează organelle și duce semnalele nervoase la suflet, similar cu procesorul dintr-un pc.  Sufletul da comandă la creier ce să facă și nu invers. Procesorul la un PC nu simte, nu gândește, nu știe nimic. Nici creierul nu simte, nu gândește, nu știe nimic…  este un procesor cu memorie doar… are nevoie de un software și de un progarmator. În creier nu este niciodată cauza a ceva … ci numai în suflet… sufletul este software-ul… creierul face numai ce îi dictează sufletul, tot așa cum procesorul nu face nimic altceva decât ceea ce îi dictează softul. Creierul e doar oglindă sufletului, softul se programează cu cuvinte, sufletul se programează tot cu cuvinte. Programul “îți activez mucoasa faringerlui/amigdalele/laringelui” este deja pe harddiskul sufletului și este pornit atunci când este dată comandă asociată progamului respectiv: băut rece /mâncat înghețată. Același program este pornit în mod natural de la o sperietură… acest program fiind BIOS-ul sau Windowsul PC-ului. Programul activat de băutul rece este un shareware extra programat de părinți, societate, omul respectiv (datorită crezurilor sale de programare). De acest program nu avem nevoie, dar cineva binevoitor ni l-a așternut în memoria sufletului.

      “La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”. Toată creația este făcută prin cuvinte. Cuvintele sunt limbajul de programare a sufletului.

      Material preluat de pe: http://sănătate.findtalk.biz/t3942-sugestionarea-negativă-de-către-părinți-și-societate#14995

      Mulțumim !!!

       

      Din Comentarii:

      Pentru suflet nu există nici o diferența între un conflict real și unul imaginar. Creierul nu poate gândi și nici simți, deci nu are nimic de a face cu astea. Noi nu suntem creier, ci suflet.

      Cel mai bun exemplu este un film de groază, care te poate speria că și ceva real. Sau frică de o boală care îți produce exact simptomele acelei boli. Credință în ceva îți creează realitatea respectivă. Sugestia și autosugestia nu au nevoie de conflicte/DHS, așa cum știm și de la hipnoză.

      O femeie condiționată de mică să facă roșu în gât când bea rece sau mănâncă înghețată a încetat să le mai facă de îndată ce a înțeles – cu ajutorul Noii medici germane – că le făcea doar din cauza sugestionarii. Sugestionarea e valabilă și la gripă și alte boli “molipsitooare: “bântuie gripă, aoleu”

      De aceea mass media nu uită să ne aducă aminte în fiecare iarnă/toamna că bântuie gripă.

      Sugestia și autosugestia nu au nevoie de conflicte/DHS, așa cum știm și de la hipnoză. Ce s-a programat în suflet acesta somatizeaza. Sufletul poate suferi un șoc/DHS sau o programare negativă..efectul este același… numai formă cauzei este un pic diferită…

      Nu poți înțelege ce am spus eu cu creierul /termenii /cunoașterea ta… căci gândești greșit /ai cunoaștere greșită /incompletă.. că să traduci ceva trebuie întâi să fi înțeles…

      Îți recomand să cauți în youtube video-ui cu showuri TV cu hipnoză spectatorilor…este același principiu… nu e deloc “greu” căci aceste programe se pot vedea la miliarde de oameni și sunt reale… studenții la medicină fac multe simptome din bolile studiate..ipohondrii la fel

      “Somatizarea” nu este nimic altceva decât derularea unui program din suflet în planul fizic..adică la nivelul corpului…drumul merge mereu prin creier …căci sufletul accesează corpul prin creier numai, tot așa cum software-ul poate accesa unitățile din calculator numai prin procesor…